Cumulul

Cumulul este termenul utilizat pentru a descrie un sistem care permite ca materialele originare din țara A să fie prelucrate sau adăugate ulterior la produsele originare din țara B, ca și cum ar fi originare din țara B. Produsul rezultat poate dobândi originea din țara B, sub rezerva îndeplinirii condițiilor aplicabile. Cumulul poate fi aplicat numai între țări care aplică reguli de origine identice.

Există trei tipuri de cumul: bilateral, diagonal și complet.

A) Cumul bilateral

Cumulul bilateral implică două părți: UE și o țară parteneră. Aceasta permite utilizarea materialelor originare din UE ca materiale originare dintr-o țară parteneră și viceversa. Acest tip de cumul se aplică tuturor regimurilor comerciale preferențiale ale UE.

B) Cumulul diagonal

Cumulul diagonal este similar cu cumulul bilateral, dar este utilizat în legătură cu mai mult de două țări. Acesta permite utilizarea materialelor originare dintr-o altă țară definită ca materiale originare. Acesta poate fi utilizat numai în cazul în care există dispoziții specifice pentru un astfel de tip de cumul.

Cumulul diagonal poate fi aplicat numai materialelor originare dintr-o altă țară definită, care sunt apoi prelucrate ulterior în una dintre părți.

Formele particulare de cumul diagonal sunt așa-numitele cumuluri „regionale” și „extinse”, care sunt specifice sistemului generalizat de preferințe (regional + extins) și asocierii țărilor și teritoriilor de peste mări ale UE (extinse).

C) Cumulul integral

Spre deosebire de cumulul bilateral și diagonal, care se aplică numai materialelor originare, cumulul integral ia în considerare, de asemenea, prelucrările sau transformările efectuate asupra materialelor neoriginare. Cu alte cuvinte, atunci când se aplică cumulul integral, toate operațiunile efectuate în țările partenere care fac obiectul regimului comercial preferențial sunt luate în considerare împreună atunci când se stabilește originea produsului final, chiar dacă materialele utilizate nu sunt ele însele originare.

În cazul în care prelucrarea efectuată într-o parte se încadrează doar pe lista operațiunilor insuficiente, nu se poate aplica cumulul integral.